Muzeul Banatului Montan, Reșița organizează vernisajul expoziţiei „Miros de pâine caldă – Pâinea în Dacia”, marți, 15 iulie 2025, începând cu ora 14.00 în foaierul Centrului Universitar al Universității Babeș-Bolyai, Reșița. Expoziția este rezultatul colaborării mai multor instituţii muzeale şi de cercetare din țară: Muzeului Satului Bănățean, Muzeului de Istorie și Artă Zalău, Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, Universității de Vest din Timișoara și cu aportul Institutului de Arheologie și Istoria Artei, din Cluj-Napoca.
Pentru mulți dintre noi, pâinea este astăzi alimentul pe care îl folosim cel mai des pentru a susține șunca, salamul sau cașcavalul în sandvișul nostru. Însă o astfel de percepție este foarte diferită față de cea a oamenilor care au trăit chiar și cu câteva generații în urmă. Putem spune că pe parcursul mai multor milenii din istoria omenirii, pâinea a reprezentat unul dintre produsele cele mai importante în alimentație.
Multe dintre luptele pentru existență, războaiele de succesiune și răsturnarea unor guverne au fost evenimente care mărturisesc despre importanța istorică și culturală a acestui aliment și care demonstrează că pâinea influențează adeseori puterea. În același timp pâinea stimulează inovații tehnologice. În legătură cu pâinea au fost înregistrate probleme de sănătate, sociale, chiar și tulburări ale societăților. Când vorbim despre pâine avem în față imaginea unor secvențe diverse ale vieții comunităților umane. Ne referim, cum e și firesc, deopotrivă la agricultură, consum, politică și relații sociale, care sunt toate legate strâns de producția pâinii. A fost și încă este deosebit de importantă pentru viața de zi cu zi încât lipsa ori, dimpotrivă, abundența poate să afecteze și chiar a afectat istoria unor regate și imperii. În același timp poate să fie considerată a fi un indicator al nivelului de trai precum și al statutului în cadrul multor societăți. Se poate spune, deci, că pâinea a fost unul dintre catalizatorii dezvoltării societății umane.
În ultimele decenii secerişul manual şi întregul ritual care se practica în mediul rural românesc legat de cultivarea, recoltarea grâului şi până la frământarea pâinii, au ajuns doar nişte amintiri, pe fondul evoluţiei tehnologiei şi renunţarea la secera din fier.
Însă, dacă ar fi să ne îndreptăm atenția asupra modului în care era preparată pâinea într-un moment anume din istoria omenirii și într-o anumită arie geografică, poate că am întâmpina unele greutăți. De la o astfel de curiozitate a pornit și ideea demersului nostru expozițional. Oare cum se poate distinge procesul de preparare a pâinii în timpul Regatului Dac prin intermediul descoperirilor arheologice? Răspunsul la care am ajuns s-a concretizat în expoziția „Miros de pâine caldă – Pâinea în Dacia”, care propune o incursiune amplă în universul cotidian al dacilor, punând în lumină complexitatea proceselor tehnologice şi culturale legate de producerea pâinii, aşa cum reiese din descoperirile arheologice şi din sursele istorice.
